dacă o fată chiar mă place
şi devine foarte nervoasă,
şi deodată începe să-mi pună întrebări stranii,
şi se întristează dacă îi dau răspunsuri greşite,
şi spune anumite lucruri, cum ar fi:
“crezi că o să plouă?”
şi eu spun “Habar n-am,”
şi ea spune “Oh,”
şi devine tristă
sub cerul Californiei, clar şi senin,
mă gândesc,
o, mulţumescu-Ţi, Doamne, de data asta e rândul ei,
nu al meu.
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Richard Brautigan