E nevoie oare
să ai gânduri care
să nu poată fi
nimănui transmise,
împărtăşite?
Eu care o viaţă
n-am avut nimic
de ascuns
faţă de nimeni,
să ajung acum
să-mi pun lacăt
la inimă,
la suflet,
la gând,
la vorbă,
la scris?
Mă înspăimânt
în ce lume trăim,
unde am ajuns,
pentru ce folos?
Întrebarea
cade-n gol
este de prisos.
vezi mai multe poezii de: Rodica Elena Lupu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.