Mă-ntreb dacă stejarul poate plânge
Când simte fierul aprig de secure
Și-o ultimă răcoare de pădure,
Ca un fior, pe ramuri se răsfrânge.
Întunecimea-adâncurilor dure
Nici rădăcina nu o mai străpunge.
Mă-ntreb dacă stejarul poate plânge
Când simte fierul aprig de secure.
Cu ce putere poate ști să-ndure
Tortura destinată a-l înfrânge
Când, cu sălbăticie, îl împunge
Cumplita lovitură de secure?
Mă-ntreb dacă stejarul poate plânge...
vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu