Nu-mi vine să mai scriu despre nimic!
Văd cum se surpă-n jurul meu o lume…
Parcă mă simt din ce în ce mai mic,
Mă mai agăţ acum de-un singur Nume.
De realitatea asta mă dezic -
Sunt vremuri apocrife, uzurpate!
Nu-mi vine să mai scriu despre nimic
Când văd cum omenirea-n van se zbate…
Stăpânitoru-acestui veac nu poate
Să fie-n lume decât venetic,
Căci lui Hristos îi este inamic,
Dar până Domnul face-a Sa dreptate,
Nu-mi vine să mai scriu despre nimic…
vezi mai multe poezii de: andreionthepoetry
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Nu-ti vine tie sa mai scrii
Dar sunt superbe,aceste poezii!
Gustavo El
marți, 26 iulie 2016
Iti multumesc mult, Mihai, pentru trecere si aprecieri!
andreionthepoetry (autor)
luni, 23 noiembrie 2015
Se simte Andei felul in care ai scris acest rondel, din adancul sufletului.
Felicitari!
Mihai_Manolescu
duminică, 22 noiembrie 2015
Bucuria mea in momentul acesta vine din comentariile valoroase ale unor persoane dragi mie, la fel de valoroase.
Va multumesc mult, dragi prieteni! Nu voi inceta sa scriu, dar acum traversez un sentiment de neputinta si de inutilitate artistica, raportat la vremurile astea chiar... apocrife. Parca cel rau vrea sa ne arate cu tot dinadinsul ca el e seful pe-aici, lui sa-i atribuim trecerea noastra prin vremurile astea, si sa ne faca sa mai uitam de Cel care ne-a creat cu dragoste. Asa cum e, uzurpator, vrea sa semneze el tot, sau, si mai rau, sa ii faca pe cei slabi in credinta sa se indoiasca de bunatatea si dragostea nemarginita a lui Dumnezeu. Intamplator sau nu, mi se pare chiar buna folosirea termenului de "vremuri apocrife", astazi, dupa Colectiv si Paris...
Draga Mirela, da, asa e, si mie mi-e dor de vremurile acelea, dar parca sunt tot mai indepartate...
Imi sunteti dragi cu totii si va multumesc pentru cuvintele voastre deosebite!
andreionthepoetry (autor)
vineri, 20 noiembrie 2015
Te rog să scrii despre ce simți !
Să ne aduci și nouă, alinare
Să înțeleagă toți cei mulți
Că nu suntem singuri sub soare...
Tristă, dar frumoasă poezie. Îmi este dor de vremea când scriai :"e iar superb pe site !"
Cu drag, Andrei.
mirimirela
vineri, 20 noiembrie 2015
Andrei , imi era dor de poeziile tale... Sa nu renunti la a mai scrie , indiferent de eventualele motive. Poezia este un taram frumos de unde ne luam puterea de a continua ...
Iti apreciez poezia , ai pus in ea sufletul tau frumos, dar m-a intristat versul refren .
Te astept cu drag sa revii printre noi :)
Adina Speranta
joi, 19 noiembrie 2015
Observații corecte, mesaj frumos. Felicitări!
adina.e
joi, 19 noiembrie 2015
Frumos rondel! Felicitări, Andrei!
Nelu Preda
joi, 19 noiembrie 2015
Va multumesc mult tuturor! O mare implinire am in suflet cand stiu ca cele ce incerc eu sa transmit prin vers ating sufletele voastre. Sper sa gasesc resorturile necesare pentru a considera eu insumi ca scriind poezie nu ma retrag in mod egoist intr-o lume a mea, paralela, din fata uraciunilor acestei lumi. Si, in acelasi timp, imi doresc sa nu sufoc cititorii cu ideile mele obsesive. Cu toate acestea, o singura idee cu siguranta nu o voi considera niciand neavenita: cea de a-L preamari mereu pe Dumnezeu. Cu drag de voi!
andreionthepoetry (autor)
miercuri, 18 noiembrie 2015
Frumos,adevarat!.Focul interior nu te lasa asa ca trebuie sa scrii raspandind a Mantuitorului marturie in lumea care nu-l stie.Multumesc!
SAlecsandru
miercuri, 18 noiembrie 2015
Am citit o poezie,care mi-a plăcut nespus de mult.
viorica
miercuri, 18 noiembrie 2015
Mi-au lipsit tare mult versurile tale!
matilda
miercuri, 18 noiembrie 2015
E mult adevar in aceste randuri...
iuliana_achim
miercuri, 18 noiembrie 2015
Se citeste usor , poeziea e foarte buna si cu sens. Bravo Andrei si sa nu renunti niciodata la scris!
Victor
miercuri, 18 noiembrie 2015
Multumesc Dana, pentru comentariul tau si pentru incurajari! Din pacate, vazand ce se intampla in lume, simt ca parca nu mai am niciun imbold de a scrie, parca orice bucurie pe care mi-as putea-o permite ar fi o dovada de aroganta fata de tragedia generala care incepe sa se intinda ca o panza de paianjen peste lume. Totusi ai dreptate, singurul motiv pentru a scrie in continuare este cel de a-L slavi si marturisi pe Hristos, atat cat un suflet pacatos ca mine o poate face.
Sa dea Dumnezeu sa intelegem cu totii ca nimic din ce are loc in jurul nostru nu este intamplator, orice fapta este purtatoare de mesaj din partea Domnului si daca nu extragem mesajul Lui din ceea ce vedem si din ceea ce traim direct sau indirect, traim degeaba!
Doamne ajuta!
andreionthepoetry (autor)
miercuri, 18 noiembrie 2015
frumoasa...
de multe ori santem tentati de a renunta la "a scrie"...santem descurajati de cei din jur..de lumea care merge din rau in mai rau....
dar nu trebuie sa renunti....scrie despte Mantuitor..despre ce a facut EL in viata ta...si EL,cu siguranta te va binecuvanta si se va bucura..chiar daca nu vei primi aplauze sau comentarii frumoase...:)
fii binecuvantat!
danab
miercuri, 18 noiembrie 2015