Dacă-mi e dat să mor aici jos,
Vă rog frumos, cu tot respectul,
Să duceți tot ce-a fost din mine
La munte – de dragul vremurilor vechi;
Împachetați-mă bine de tot
În gheața ce-mi potolea setea
Când beam bere după bere –
Faceți asta, de dragul vremurilor vechi.
Mergeți iute la gară,
Luați un bilet doar dus
Până la Umballa – cu marfarul –
Nu mă deranjează nici întârzierea, nici zdruncinătura.
Voi sta liniștit și mulțumit
În ciuda gălăgiei făcute de hamali;
Astfel, cu fast și demnitate,
Trimiteți-mă sus – de dragul vremurilor vechi.
Apoi treziți-l pe Babu cel somnoros,
Rezervați o dubă Kalka „pentru patru”.
Puțini, cred, vor mai dori
Să călătorească alături de mine
Cum o făceau odinioară.
Voi avea nevoie de un vagon special –
Lucru pe care nu l-am mai cerut vreodată –
Faceți rost de unul – de dragul vremurilor vechi.
După aceea – faceți aranjamentele.
Niciun hotel nu mă va primi,
Iar spatele unui bou s-ar frânge
Sub greutatea sicriului de tec și plumb;
Frânghiile de tonga sunt fragile și subțiri,
Sau, dacă aș sta pe bancheta din spate,
Într-o tonga m-aș putea răsturna –
Faceți tot posibilul – de dragul vremurilor vechi.
După aceea – treaba voastră e gata.
Nu uitați că un preot trebuie
Să jelească răposatul drag –
Să arunce cenușa și țărâna.
Nu plecați imediat. Sper
Că veți găsi un pretext să „fugiți
Trei zile în concediu, la chefuit”.
Distrați-vă – de dragul vremurilor vechi.
N-am putut niciodată să sufăr Câmpiile.
Gândiți-vă la lunile mai și iunie dogoritoare,
Gândiți-vă la ploile din septembrie
Ce vin an de an, până la Ziua Judecății!
N-aș avea niciodată parte de odihnă,
Aș transpira și aș sta treaz.
Trimiteți-mă deci, după ce mor,
La munte – de dragul vremurilor vechi.
vezi mai multe poezii de: Rudyard Kipling