Nu era nimeni ca el, nici în cavalerie, nici în infanterie,
Nici printre artileriștii pe care îi știam;
Și fiindcă așa stăteau lucrurile, ei bine, firește că a murit,
Ceea ce fac, de altfel, cei mai buni oameni.
Așa că goliți-vă pipele și urmați-mă!
Și terminați-vă băutura și urmați-mă!
O, ascultați toba mare cum cheamă,
Urmați-mă — urmați-mă acasă!
Iapa lui nechează toată ziua,
Bate din copite toată noaptea,
Și nu vrea să mănânce, așteptându-i pasul,
Ceea ce ar face, desigur, un animal.
Fata lui umblă cu un bombardier
Înainte să treacă luna;
Și s-au anunțat deja nunta și logodna, căci l-a prins în mreje pe ticălos,
Ceea ce ar face, desigur, o fată.
Ne-am certat din cauza unui câine — săptămâna trecută —
N-a fost decât o încăierare scurtă;
Dar l-am lovit cumplit de tare și-aș vrea să nu fi făcut-o,
Ceea ce un om n-ar trebui să facă.
Era tot ce aveam mai bun ca prieten,
Și a trebuit să-mi găsesc altul;
Dar mi-aș da solda și gradul ca să-l aduc înapoi pe ticălos,
Lucru pe care e însă prea târziu să-l mai fac.
Așa că goliți-vă pipele și urmați-mă!
Și terminați-vă băutura și urmați-mă!
O, ascultați fluierele cum se aud în depărtare!
Urmați-mă — urmați-mă acasă!
Luați-l de aici! S-a dus unde merg cei mai buni oameni.
Luați-l de aici! Roțile tunului se învârt încet.
Luați-l de aici! Mai sunt și alții de unde a venit el.
Luați-l de aici, cu afetul și cu toba. Căci e „Trei focuri în gol” și „După mine!”,
Și e „Rândul al treisprezecelea” și „După mine!”;
O, dragoste mai presus de cea a femeilor,
După mine — după mine, acasă!
vezi mai multe poezii de: Rudyard Kipling