ajută-mă Doamne
in recile toamne
prima vară s-o cânt
in pasteluri - descânt
și in poeme
că poate devreme
amintire voi fi
aici pe Pământ
atâta iubire
de ploi spălăcită
in fir subțire
împletită
in legământ
trăiri
încercări
mii de cărări
pavate cu vise
sosiri compromise
surâsuri îngropate
in cerul gurii
riduri împlântate
in palmele urii
ochi umeziți
de vânt răsucit
umeri scrijeliți
de crezul ursit
depărtare înțărcată
de-a umbrei amintire
pe-ntortochiate suișuri
coborâtoare desișuri
orfană trăire
deocheată...
ceru'-mi proptește
in senin asfințit
de vânt răgușit
mă ocrotește
in recile toamne
ajută-mă Doamne!
vezi mai multe poezii de: Ioan Popa
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.