Geamşid pe-un mort îl îngropa purtând cămaşă.
Părea un vierme de mătase-ntr-o gogoaşă.
Veni-ntr-o zi mormântul să i-l vadă,
şi lacrimi prinseră pe-obraz să-i cadă.
Privindu-i giulgiul de mătase,
cu-aceste gânduri se retrase:
''Luăm mătasea de la viermi cu silnicie.
La rândul lor, şi ei ne-o smulg, la fel, sub glie.''
vezi mai multe poezii de: Saadi