Te găsesc în fericitele escale,
în soarta noastră,
acum exhumată
aproape încălzită de o nouă bucurie,
grația amară de a trăi fără vărsare la mare.
Drumuri virgine oscilează
răcorite de fluvii în somn:
Și sunt încă risipitorul care ascultă
din tăcere numele propriu
când morții cheamă.
Și este moarte
un spațiu în inimă.
Traducere Ilie Constantin
vezi mai multe poezii de: Salvatore Quasimodo