Oboi scufundat - Salvatore Quasimodo
Adăugat de: Gerra Orivera

Avară pedeapsă, întârzie darul tău
în acest ceas al meu
de suspinate abandonări.

Un oboi înghețat silabisește iar
bucurie frunzelor necăzătoare,
ce nu-s ale mele, și uită;

în mine se face seară:
apune apa
pe mâinile mele ierboase.

Aripi oscilează în cerul tulbure,
nestatornice: inima transmigrează
iar eu sunt sfâșiat,

și zilele sunt o ruină.

Traducere Ilie Constantin