traducere de Ilie Constantin
O altă oră cade:
deschisă în stea o coajă de banană
trăieşte pe fluviu. Tunetul
unui concasor care macină pietriş
în cală, lângă barcazuri inerte,
nisipul galben dând pe dinafară;
şi în valul steril chinul
de a-mi închipui dinadins uşoară
oricare zi ce nu-i a mea.
Morţi coboară din înalte vagoane
de sânge în ceaţă,
lămpile ating pavajul.
Printre lungi bulevarde
negre foi îngrămăditte
într-o presimţire de vânt.
(preluată din antologia "Giorno dupo giorno = Zi după zi", 2010)
vezi mai multe poezii de: Salvatore Quasimodo