(Traducere de Csata Ernő)
În tot drumul - spre acasă -
Ce mă preocupă:
Cum voi spune mamei
Demult nevăzută?
Ce îi spun la început
Drag ei și frumos?
Cât mă legăna în pătuț,
M-atingând savuros.
Îmi veneau în gând
Multe, frumoase,
Cât părea timpul oprit,
Carul alergase.
Și picat-am în cameră...
Țâșt spre mine mama...
Și atârnam pe ea... mut...
Ca fructul pe craca.
vezi mai multe poezii de: Sandor Petofi