nu toate lumânările ard pentru bucurie -
unele se aprind pentru a ține întunericul la distanță.
învățăm să vedem
tot ce ochii n-ar putea să-ntrevadă
și dăm o formă absenței
ca unei statui
care dansează o clipă în aer
și-apoi se destramă-n lumină.
sărbătorirea aceasta nu are cântec,
ci pași apăsați
către caii ascunși ai amintirilor
pe care totuși... îi simți,
acolo, între aburi și fum.
pentru-a aprinde o stea,
ai nevoie doar de curajul
de a ridica paharul
în cinstea a tot ce a fost îndeajuns să te doară.
și iată!
din cenușa unei zile întunecate,
o flacără se înalță
pentru a spune că destramă o noapte.
și-i sfântă...
acest la mulți ani
ne amintește de-o Troia.
vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu