Flori de suferință
Cu mireasmă amețitoare
Îmbracă într-o haină galbenă și grea sufletul pietrificat.
Flori de tristețe
Răsar din fumul negru,
Sufocând mormântul
Cu sărutul morții .
Flori de nepăsare
Ucid cu un ultim glas
Norii răsfirați
Care aduceau cândva
Ploaia in deșert.
Acum este secetă.
Și un aer plăpând
Respiră sacadat
Parfumul florilor morții.
vezi mai multe poezii de: Cosmin