Poetii nostri - Scrisoare către tata

Îţi scriu acum, tăicuţă, o scrisoare
De-aici, din astă lume trecătoare,
De unde tu plecat-ai fără vreme
De parcă pus ai fost între blesteme.

Te-ai dus, tăicuţă, într-o primăvară
Când florile-ncepeau ca să răsară,
Când în prisacă se trezeau albinele
Şi începeau să se mărească zilele.

Doar ale tale zile nu s-au mai mărit
Şi ai plecat; uitând ce-aveai de împlinit;
Te-ai dus, tăicuţă, într-o zi cu soare
Chemat spre zări de alte ursitoare!

Eu am rămas aici, să-ţi scriu acum
De n-am taiat salcâmul de la drum
Ori părul mare din grădină
Sub care adormeam ţinându-te de mână.

Să-ţi spun, tăicuţă şi de mama
Ce mult i s-a albit năframa!
Şi de nepoate să-ţi vorbesc...
Mâine, poimâine se căsătoresc!

Parcă mai ieri în braţe tu le alintai
Şi cu poveşti ades le adormeai;
Acum, din somn când se trezesc
Te caută, dar nu te mai găsesc!

-Mai ştii, tăicuţă, gardul cel de spini,
Pe unde mă duceam să fur cireşe, la vecini?
Acum, tăicuţă, gardul eu l-am reparat,
Dar şi vecinii... cireşul l-au tăiat!

S-au dus tăicuţă dintre vii
Mulţi din vecini... pe care-i ştii!
E cam pustiu acum prin sat;
Doar ici şi colo se-aude un lătrat!

S-a aşternut, tăicuţă, timpul peste mine;
Sunt tată-acum şi eu; la fel ca tine!
Tu ai plecat spre zările senine,
Iar eu trimit acum scrisoare către tine;

Să-ţi povestesc ce-am mai făcut
De când la cele sfinte ai trecut.

Despre noi Termeni şi condiţii Politica de confidențialitate

Scrisoare către tata - CTN Poezie adăugată de: CTN

Detalii poezie:

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Comentarii:

Scrisoare către tata - CTN
Poezie adăugată de: CTN