Cîmp leşinat, pe cine vrei să chemi?
Visule, ce te zvîrcoleşti şi gemi?
Aleargă herghelia şi secara,
Rămîne-n urmă satul, codrul, sara ...
Aleargă gerul alb pe sterpe stepe
Ferestre sparte, uşi dogite, trepte ...
Pînă şi soarele-a-ngheţat
în drum, ca o băltoacă de pişat.
Rusie, cine ţi-a mînjit zăpezile?
Cine ţi-a speriat cirezile?
Cîinii flămînzi se-mpleticesc şi fug-
Şi marginile zări lor le sug.
S-alerg şi eu? O, nu, rămîn aici
Cu huliganii mei caii ci.
Lupoaicei, Dumnezeu i-a dat un pui,
Dar Omul i-a ucis puiul vătui.
Moscova cârciumărească
traducerea Zaharia Stancu
vezi mai multe poezii de: Serghei Esenin