În dantelă de lună
Valea momeşte stihii.
Din icoană Magdalena
Zîmbeşte către copii.
Seara albastră uimită
Holbează ochi mari.
Luna se clatină-n leagăn
Printre stejari.
Se vesteşte furtună şi viscol
Cu mărgele de sticlă, reci,
O pasăre trece şi ţipă
În vînturi de veci.
Moartea-şi-ascute toporul
Şi iată, Magdalena plînge.
Cineva rătăcit în stepă
Mîinile-şi frînge.
Moscova cârciumărească
Traducerea Zaharia Stancu
vezi mai multe poezii de: Serghei Esenin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Cineva rătăcit în stepă
Mîinile-şi frînge....frumoasa poezie..
multumesc din suflet,D-le Aurel..
citesc cu mare drag...
danab
joi, 10 septembrie 2015