Nu rătăcesc prin ierburi şi nu caut
Urma nimănui sub cerul închis.
Cu snopul părului tău de ovăz
Mi-ai ieşit pentru totdeauna din vis.
Cu mireasmă de mură pe piele
Ce frumoasă erai în alint:
Semănai c-un apus purpuriu,
Cu zăpezi de argint.
Boabele ochilor tăi s-au trecut,
lO Glasul ţi s-a stins în tăcere,
Dar în cutele şalului a rămas
De la mîinile mici adiere de miere
Cînd zorile pe acoperişuri
Ca pisicuţele îşi spală cu labele faţa,
Fagurii apei cu vîntul
Mi te tot amintesc dimineaţa
Şi seara albastră cîteodată îmi spune
Că ai fost numai cîntec şi vis visat.
Eu te ştiu făptură gingaşă; umerii frumoşi
Cu buzele tainei i-am sărutat.
Nu rătăcezc prin ierburi şi nu caut
Urma nimănui sub cerul închis.
Cu snopul părului tău de ovăz
Mi-ai ieşit din gînd şi din vis.
Moscova cârciumărească
traducerea Zaharia Stancu
vezi mai multe poezii de: Serghei Esenin