0!, ţinut al ploilor şi-al vremii rele,
Tăcerea pe aici e vagaboandă!
Ca un covrig de pîine-n cer
Atîrnă, ruptă, luna blondă.
Dincolo de ogorul arat
Se-nalţă o ciutură vişinie.
Pe creangă, ca o prună,-norul.
Dedesubt,o stea coaptă, aurie.
în ciuda sărăciei mele
Plec din nou cu drumul la drum.
Rătăcesc şi adulmec grînele
Duse pe-al apelor albastre fum.
Aburul mlaştinilor dănţuie-n rotocoale.
Din ulciorul întunericului care cîntă ca o apă
Cu adîncă vlagă copleşitoare
Dealurile tale se adapă ...
Vol. Moscova cârciumărească
Traducerea Zaharia Stancu
vezi mai multe poezii de: Serghei Esenin