Pădurile-s goale, ogoarele-s seci,
Vin jilave neguri țesute de valuri.
Azi soarele, roată cu spițele reci,
Trecu fără noimă, pierind după dealuri.
Pe câmp desfundatul drumeag, dormitând,
Visează când seara se cerne măruntă,
Că simte înghețul pe grumazuri umblând,
Că-i tot mai aproape de iarna căruntă.
Ah, ieri în desișul sonor, la mijloc,
Văzut-am deodată prin pâcla albastră,
Cum roșia lună schimbată-n mânzoc,
Zorea să se-nhame la sania noastră.
1917
Traducere George Lesnea – ”Poezii” - 1957
vezi mai multe poezii de: Serghei Esenin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Cu drag, Alexe
Gerra Orivera
miercuri, 21 octombrie 2015
Cu deosebită stimă mă plec în faţa ta Gerra. Mulţumesc pentru aceste minunate poezii.
Alexe Victor
miercuri, 21 octombrie 2015