Colo, prin mărăcinişul dintre râpi şi ulmul ciung,
Toamna ,iapă roaibă, paşte scărpinându-şi coama, lung.
Lângă malurile apei, pe tăpşanul gol şi ud,
Azi,potcoavele-i albastre zăngănind încet s-aud.
Vântul-schivnic, furişându-şi recea vraişte de fum,
Macină frunzişul galben de pe coşcovitul drum.
Şi sărută blând pe creanga măcieşului spinos,
Rănile roşcate ale nevăzutului Hristos.
1916
traducere George Lesnea
vezi mai multe poezii de: Serghei Esenin