Culori prinse-n gânduri, explozii în suflet,
Imagini prea vii și scurse în scâncet...
E toamnă în versuri dar pomi înfloriți
În inimă prind rădăcini și-s cerniți.
Albastru de stele și galben de lună
Îmbracă poemul iubirii și-o strună
În vântul din toamna căzută pe frunte
Se plânge că plouă cu ani... și nu minte.
Frumoasă-i iubirea și inima-i caldă,
În ea amintirea sfioasă se scaldă,
Pălește iar toamna cu brumă pe tâmple,
Lăsăm fericirea din nou să se-ntâmple!
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.