Seara se lasă, satu-i în fum
Vântul azvârle frunzele-n drum
Luna coboară pe ramuri de nuc
Cântă în noapte, singur, un cuc
Cerul cuprinde o pasăre-n zbor
Singur în noapte privesc visător
Singur cărarea îngustă o urc
La deal spre căsuța iubitei mă duc
Am pasul grăbit dar drumu-i ușor
Iubita m-așteaptă cu patimi si dor
Eu singur în noapte, eu singur mă duc
Cântă departe, departe un cuc
M Horlaci.
vezi mai multe poezii de: M Horlaci
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Vă mulțumesc frumos !
M Horlaci (autor)
vineri, 26 august 2016
Nostalgică poezie, Mitică. Am vizualizat toate imaginile create de tine. Frumos. ..
mirimirela
duminică, 31 iulie 2016
Iubirea absolută este atunci când sufletul şi trupul iubesc...În poezia ta sufletul e singur şi trupul iubeşte!Ai reuşit să exprimi acest lucru cu rafinament! Felicitări! Cu drag,
Ina M.
sâmbătă, 30 iulie 2016
Vă mulțumesc!
M Horlaci (autor)
vineri, 29 iulie 2016
Un cântec de dragoste, lângă cântul unui însingurat ! Frumoasă imagine !
stefan doroftei doimaneanu
vineri, 29 iulie 2016
O poezie plină de savoare,felicitări!
Marin.S.
vineri, 29 iulie 2016