Nebunul n-are voie să vorbească.
Nebunul e nebun.
Nebunul n-are voie să gândească.
Așa spun ei.
Nebunul n-are voie să viseze.
Nebunul e nebun.
Nebunul n-are voie să creeze.
Prea mult pentru un „nebun”.
Nebunul n-are voie să stea drept.
Îl îngenunchează din priviri.
Nebunul n-are dreptul la respect.
Nebunul e nebun.
Ei râd mereu pe seama lui.
Și râsul le ține loc de adevăr.
Vor să-i ia darul scrisului.
Pentru că nu-l înțeleg.
Și, poate, într-o zi,
când vocile lor vor tăcea,
nebunul va rămâne singurul întreg.
Și atunci vă veți întreba:
Cine mai e, de fapt, nebun?
vezi mai multe poezii de: Tipsie1975