Ştii,
Pământul nu mai are fii,
Părinţii redevin copii,
Din ochii lor cresc păpădii
Vezi,
Bătrânii nu mai au zăpezi,
Cad candelabre prin livezi
Şi amintiri cu ochii verzi
Mor,
Şi mă prefac într-un decor
Iubirea nu mai are dor
Şi cucii stau în cuibul lor
Vai,
Tu nu mai eşti în urma mea,
Eu spun că nu, tu spui că da,
Ce tristă e fereastra ta
Mor,
Şi nimănui nu-i este dor
Iar somnul nu mai are zbor
Ce limpede-i acest izvor
Ştii,
Iubirea nu mai are vii,
Părinţii nu mai vor copii,
Şi cai mor şchiopi în trilogii
Eu,
Încă te caut prin odăi
Când trupuri ard în vâlvătăi,
Ce calzi sunt astăzi sânii tăi !
Hai,
Te rog să-mi spui şi tu ceva,
Ce vie e absenţa ta,
Din tine creşte umbra mea...
vezi mai multe poezii de: Ursu Marian Florentin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.