Tema săptămânii - Poezia săptămânii nr: CCCLVII

Ştii,
Pământul nu mai are fii,
Părinţii redevin copii,
Din ochii lor cresc păpădii

Când ne atingem...
*
Am fost atins de tine,
sau te-am atins eu?

Alb e darul iernii coapte,
Mă întind pe el, pe spate
Și e alb ceru' înrămat
De oraș, cătun ori sat.

Cât de frumoasă ești, "Madame"!
Te văd "souvent" cum stai la geam;
Eu pe trotuar, în casă tu,
Și-aș vrea să-ți spun, "Je t'aime beaucoup!"

..

Lume,lume nu mi-ești soră
Cu tine nu joc în horă-

Adevărul tău este o simplă minciună,

Adevărul meu este că port ranchiună

Fetița-aceea, mică și plăpândă,
Ce după fluturi sta mereu la pândă,
Să-i prindă și să îi sporească-n visul
Unde, știu sigur, îi eram trimisul.

Dop de întuneric

la