De ce n-au scris poeţii despre tine?
De ce Chopin nici azi nu te-a cântat?
Pe chipul tău atât de nuanţat
Văd timpul, care pare că se-abţine.
Peretele odăii s-a zvântat,
În lipsa mângâierilor puţine;
Tu, dragă mamă, nu-ntreba de mine,
Iubirea din iubiri m-a-nveşmântat!
Eu mă-ncălzesc la piept străin şi dulce,
Cu inima în basorelief;
Tu, dragă mamă, timpul să opreşti
Şi seara, lasă luna să se culce
Pe chipul tău – lumină şi sidef.
Să nu tresari când pleci, doar să zâmbeşti...
3 noiembrie 2016, Constanţa
vezi mai multe poezii de: lorena.craia
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Vă mulţumesc frumos!
lorena.craia (autor)
joi, 17 noiembrie 2016
M-au fermecat aceste versuri,sunt frumoase!
stanciu.mihai
sâmbătă, 12 noiembrie 2016
Versuri superbe, pline de emoţie ! M-au tulburat...
stefan doroftei doimaneanu
vineri, 11 noiembrie 2016