Sonettina CLXVI (ambrozie ne-ntinată...) - Ovidiu Oana-pârâu
Poezie adăugată de: Ovidiu Oana-parau

    miercuri, 04 decembrie 2024

Prietenia, Doamne? Ingenuă trăire!
Un Făt Frumos din soare, o floare de copilă
Ei cresc și peste vreme, din fageda idilă
Cei doi îngemănează o trainică iubire.
Când un’ din alt lipsește, naprasnic dor împilă
Și poartă mut povara. Cerșește revenire,
Altfel, însingurarea, cu nesătula-i fire
‘ncleștează suferinzii în nemiloasă crilă.
Alint, răsfăț, săruturi, în dragoste se-ntrupă,
Trăire neclintită de greul ce cutează
Să zdruncine zidirea și răul să erupă.
Nu va păta seninul o umbră ce retează
Credința-n puritatea ambroziei din cupă,
Din fericire, mirii, la unison vibrează.

4 decembrie 2023

Volumul de sonete de dragoste
RĂSPUNSURI PENTRU ANNE, 2017



vezi mai multe poezii de: Ovidiu Oana-parau




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.