Într-un cuvânt încape lumină și-ntuneric,
În altul cuibărește, timidă, aurora,
Un curcubeu întinde pe zarea largă hora,
Corolă de fuioare într-un batic eteric.
… inquam
Cine cunoaște umbra privind-o dinăuntru
Și poate s-o admire cum crește în crepuscul?
Poetul va cuprinde într-un infim opuscul
Paleta ei de tonuri, un infinit registru.
Eu am văzut cum crește păienjenind retine,
Ornând serenitatea sinistra nonculoare,
Greu negrul din abise, călăul de fervoare
Schimbat pentru vecie-n de netrecut curtine,
A sinelui zidire în beznele din tine.
12 martie 2024
Volumul de sonete
RĂSPUNSURI PENTRU WILL, 2016
vezi mai multe poezii de: Ovidiu Oana-parau