Ați povârnit în toate libertatea
Și ne-ați adus din răsărit lumina.
Să fiți voi substitut și zeitatea
V-ați proclamat mânjindu-ne cu tina
Prosperității voastre proletare.
Amalgamând ogorul și doctrina,
Surpând rovinele identitare
Ați smuls statorniciei rădăcina.
Ce a rămas în urmă? Veșted cerul,
O turmă de istorie lipsită,
Hotar înțelenit în care clerul
Promulgă o credință ponosită
Ați devenit în vreme doar clucerul
Unei grădini de floare văduvită.
3 mai 2022
vezi mai multe poezii de: Ovidiu Oana-parau
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.