Sonetul lumii - Adina Speranta
Poezie adăugată de: Adina Speranta

    duminică, 01 noiembrie 2015

E-atâta dramă-n lume şi falsă bucurie,
Iar albul este negru şi-a devenit mizer
Când soarele îngheaţă în lacrima de ger
Răpus de întristare, de-atâta tragedie.

În negura infamă se zbate lumea-nvinsă
De o minciună hâda pe post de dirijor
Ce orchestrează jalnic, iar zâmbetele mor
Ca flacăra curată de ploaia rece stinsă.

Sunt spectator al lumii ce cânta la comandă
O simfonie rece în scrâşnet de viori
Cu sunete stridente şi zgomot de paradă.

În jurul meu se mişcă haotic doar actori,
Păpuşi fără de viaţă ce nu se-ntorc să vadă
Când spectatorul pleacă, tăcut, cu paşi uşori.

30.10.2015



vezi mai multe poezii de: Adina Speranta




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Va multumesc mult,dragii mei , popasul vostru e o mare bucurie pentru mine .
Va imbratisez cu drag , din toata inima!
Adina Speranta (autor)
marţi, 03 noiembrie 2015


O poezie care trădează zbuciumul sufletesc al unei naturi deosebit de sensibile.
duna alin
luni, 02 noiembrie 2015


Te admir pentru maturitatea ta poetica.Mult succes!
daniel
luni, 02 noiembrie 2015


îmi place sonetul tău ce scoate în evidență imaginile unei lumi a durerii și trairile unui sufletului încercat.
Cu drag
ALapis
luni, 02 noiembrie 2015


Superbă, mi-a plăcut foarte mult.
iuliana_achim
luni, 02 noiembrie 2015


Deosebit de frumoase versuri ne-ai daruit. Pentru tot ceea ce faci , iti multumesc! Cu drag
stomff
duminică, 01 noiembrie 2015


Deosebit de frumoasa! Toata admiratia pentru mesaj!
caprarflorin
duminică, 01 noiembrie 2015


Singur artist și spectator
Teatre vrând doar cu poveste,
Dar fug de scenele aceste
Disprețuind că sunt actor.
Mulțumesc Adina!
bragagiu
duminică, 01 noiembrie 2015


Multumesc Adina pentru aceste versuri pline de adevar.
Mari
duminică, 01 noiembrie 2015


La fel si eu nu pot decat sa-mi scot palaria in fata ta Adina.
dorin
duminică, 01 noiembrie 2015


Un sonet de excepție despre lumea actuală! Andrei a spus cam tot ce se putea spune, așa că nu pot decât să te felicit!
Nelu Preda
duminică, 01 noiembrie 2015


Am citit cu plăcere Adina și mi-a plăcut foarte mult.O zi binecuvântată!-cu drag
Alina Cristian
duminică, 01 noiembrie 2015


Draga Adina, poezia aceasta trebuie sa rascoleasca si cel mai impietrit suflet... Este o sinteza a durerilor adunate in oamenii care sunt martori la tot raul si toata uraciunea din ultimul timp.

Razboaie, refugiati care scapa de razboi dar mor inecati sau ingheata pe camp... Copii care nu inteleg de ce se nasc fugind de moarte, care nu mai stiu ce este bucuria de a te juca, pentru care copilaria este doar un exercitiu de supravietuire menit sa-i caleasca si sa-i faca , probabil, stane de piatra, atunci cand vor fi mari... Sau, cine stie, poate asa vor deveni ei mai buni ca noi...

Crize financiare, colapsuri, santaje ale institutiilor europene si mondiale, oameni de rand care traiesc de pe o zi pe alta...

Apoi, autismul unei lumi rasfatate, care nedand cu nasul in mod direct de toate aceste atrocitati (inca!), isi permite sa celebreze, sfidatoare, cultul mortii, culminand cu acest oribil halloween...

In fine, tragedia sutelor de oameni care au ars in club acum doua zile...

Si altele...

Personal, iti multumesc, pentru ca eu unul simt ca e nevoie sa marcam prin vers aceasta stare de fapt din ce in ce mai apasatoare, coplesitoare...
andreionthepoetry
duminică, 01 noiembrie 2015