m-am rătăcit de tine umblând un sfert de veac
pe urmele ştiinţei şi-nvăţăturii sfinte
şi-am pritocit divine şi omeneşti cuvinte
obşteştii suferinţe dorind să-i aflu leac
şi am depus ofrande în inimi de femeie
ori antice litanii şi-nsingurări atee
m-au legănat pe Terra-nvârtită titirez
şi-am stors deplin de noimă şi har oricare crez
încât de cugetare şi zbateri obosit
le-am aruncat pe toate-n gheena nepăsării
şi-n pacea dinainte de fire odihnit
voiam să dau cultura şi dragostea uitării —
dar, doamna mea, destinul mi te-a înapoiat
şi prin a ta privire uitarea am uitat.
vezi mai multe poezii de: vasysm