Sonetul XXI (când nu cerşesc ...) - Ovidiu Oana-pârâu
Poezie adăugată de: Ovidiu Oana-parau

    miercuri, 24 noiembrie 2021

Când nu cerşesc, nu-nseamnă că-s ferice,
Nici sărăciei nu vreau să mă-nchin.
Tânjesc mai mult tristeţea să-mi alin
Şi-mi oblojesc trăirile calice.
Mi-e foame doar de vorbe, nu de bunuri,
De ochi deschişi pe care să-i privesc,
Nu de minciuni cu care m-amăgesc
Acei ce m-au zvârlit între taifunuri.
Nu sunt slujbaş în casa nebuniei!
Eu mi-am iertat amicii care poartă
Ca pe trofee, năzuinţa moartă,
Jertfită, pe altar, prieteniei.
Am să mă rog cât inima îmi plânge,
Să trec din ea, în ei, un strop de sânge.

14.02.2008
Volumul de sonete în dialog cu W. S.
RĂSPUNSURI PENTRU WILL,
Editura CORESI, 2016



vezi mai multe poezii de: Ovidiu Oana-parau




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.