Buchete de Lacrimi,
legate cu Priviri pierdute,
sunt aruncate în Calea spre Absolut,
a Iluziilor Vieții și Morții,
care vor să atingă perfecțiunea,
Gardurilor de sârmă ghimpată,
ce ne înconjoară,
Visele Iubirii,
ce nu vor să se supună,
Absurdului,
ce ne-a fost dat spre păstrare,
de către Destinul,
Deșertăciunii acestei Lumi,
a Disperării.
vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.