Lumea cunoaşterii,
este o scrisoare fără început sau sfârşit,
fiindcă nu ştim,
de unde venim şi nici unde ne va duce,
Adevărul Absolut,
după ce vom părăsi Iluzia Vieţii.
Vom rătăci,
prin carnea putrezită a clipelor morţii,
sau Timpul,
va rămâne doar o amintire uitată a Eternităţii?
Ne vom mai întreba vreodată,
cine suntem dacă nu vom mai fi,
datori Iluziei Vieţii cu o moarte?
vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin