Flori sălbatice de Vise,
se unduiesc în ritmul valurilor de Speranțe,
ale Inimilor de Vânt,
ce bat Orizonturile neobosite,
în arta alergatului de propriul nostru Sine.
Ierburi înalte de Idei,
se apleacă spre Pașii apăsători ai Gândurilor,
căutându-le o încălțăminte de Amintiri,
cât mai comodă,
și care să li se potrivească,
mai ales,
cerințelor tot mai stricte,
ale Amintirilor din Viitor.
vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.