Ramuri de Întrebări,
în bătaia Furtunilor,
ce tună și fulgeră cu Răspunsuri,
se rup neîncetat,
de Gândurile mutilate,
ale Iluziilor Vieții și Morții,
ce ridică Catedrale de Dureri,
Non-Sensurilor Existenței,
pline de Icoane făcătoare de Minuni,
Disperărilor,
în care ne spălăm Privirile murdărite,
de prafurile care se ridică,
din Bordelurile Zilelor Goale,
ce ne zâmbesc lasciv de la ferestrele,
Absurdului.
vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin