Urme de Lacrimi,
sunt doar Urme,
ne tocesc tălpile Așteptărilor,
rezemate de tulpinile negre ale Gândurilor,
ale căror Frunze de Adevăruri,
au putrezit demult,
de atât de multă Toamnă,
risipită cu dărnicie,
peste Inimile Cuvintelor noastre,
printre Pașii cărora
ne împiedecăm,
atât de des încât,
nici măcar nu mai vrem să ne ridicăm,
în verticalitatea absurdă a unui Destin,
pe care nu l-am putut înțelege Niciodată.
vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.