Valuri de Amintiri,
sparg Privirile apuse,
mai demult decât Vremea,
Clipei,
din care ne-am clădit,
Catedrala unei Iubiri,
la ruinele căreia,
mai îngenuncheam câteodată,
căutând altarul Ochilor unei Icoane,
a Fericirii,
în care ne pierdeam Destinul,
hipnotizați,
de Eternitatea lor,
pe care Timpul,
a pierdut-o la zarurile Orgoliilor,
dintre Iluziile Vieții și Morții.
vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.