Ghearele ferestrelor,
sparg Amintiri,
pe străzile pustii,
ale Inimilor de Vânt,
ce ne spulberă,
Clipele spre Nicăieri,
răsfirându-ne,
părul încâlcit al Gândurilor,
în Noduri,
pe care nici Privirile,
nu vor mai reuși,
să le dezlege vreodată,
oricât de mult s-ar strădui,
să ne țină,
de mâinile reci și transpirate,
ale Destinului.
vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.