Câte Vise nu au devenit deșarte?,
fiindcă s-au împotmolit,
în propria lor,
Glorie,
ce s-a dovedit a fi o mare Dezonoare,
pe câmpurile de bătălie,
ale Iluziilor Vieții și Morții,
unde doar cel Învins poate Câștiga,
rămășagul pervers cu Disperarea,
unei Întrupări a Nimănui,
pentru care nu a existat niciodată,
un Câștigător,
oricât de mari Imperii de Vorbe Goale,
ar fi condus,
înăbușind Istoriile,
cu Sângele alterat al Genelor Defecte,
scurs prin venele Străbunilor,
Păcatelor noastre Originare.
vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.