Așteptări reci și insalubre,
ne zidesc Gândurile,
în spatele mucegaiurilor,
de Sentimente,
pentru a le călca mai apoi,
cu pașii grei ai Singurătății,
din care Destinele își fac adăpost,
la lumina palidă a Durerilor,
al căror tavan de Amintiri,
ne strivește Inimile de Cer,
primite în dar,
de la Nemărginirea unei Iubiri,
a cărei adresă am pierdut-o,
la porțile ferecate ale unor Cuvinte,
în Sufletele cărora,
nu am mai reușit,
să intrăm vreodată,
împreună.
vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin