Cuprinde-mă Uitare,
de Privirea ce-mi stă să se prăbușească,
pe asfaltul Cuvintelor,
topite după roțile masive și grele,
ale Non-Sensurilor Existenței,
care se învârt mereu,
după Iubirea,
despre care trebuie să știe,
în orice moment,
Iluziile Vieții și Morții,
ca să o putem primi în dar,
de la Destinul obedient,
pe fața stearpă,
a unui Dumnezeu compromis.
vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.