Ferestre de Întrebări,
zac astupate,
de Frământările incandescente,
ale Disperărilor,
Zilelor fără adăpost,
strivite de greutatea,
Lacrimilor de Vânt,
ale Inimilor de Pustiu,
înconjurate de florile de plumb,
ale Norilor de Vise,
din Privirea rătăcită,
a Cerurilor de Așteptări,
care se năruie,
pe umerii vlăguiți ai Orizonturilor,
Nimănui.
vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.