Reproșuri târzii,
inundă cu flori de plumb,
Toamnele reci și indiferente,
ale Ploilor de Remușcări,
ce se preling în șiroaie,
din lacrimi de Vânt,
peste fața neîngrijită,
a Depresiei Absurdului Carismatic,
care ne zâmbește isteric,
printre gratiile de plumb,
ale Non-Sensurilor Existenței,
din care ne sunt alcătuite,
meniurile zilnice,
ale Disperării.
vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.