Umerii de primăvară
Uzi de lacrimi de lumină
Reazemă întâia seară
De suspine și de tihnă.
Îmi întind pleoapa bătrână
Peste îngerii din poartă,
Flori de ceară-mi cresc din mână
Tâmpla nopții prind de toartă.
Glezna mea neîmblânzită
Pipăie cerul cu stele
De înalturi flămânzită
Strângând noaptea în inele.
Cu aripa aplecată
Încă zbor în noaptea largă-n
Primăvara înserată
Îngerii dându-i în leagăn.
vezi mai multe poezii de: dorinda