fiecare poem are vremea lui
ca si acesta
din rădăcina tristeții
spre coroana lumii
frunzăresc stări filozofice
mă aplaud odată cu morții
deasupra cuvintelor pluteste o stare de bine
pe care o străpung cu un citat din Cioran
umbrele se zvârcolesc
cu aripile zdrobite de mirare
amintirile îmi conturează chipul
afectat de regrete
fiecare din mine caută o parte din el
contemplând singurătatea
poemul transfigurat
zdrobeste oglinda
vezi mai multe poezii de: M Horlaci
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.