Unde mi-e sufletul?
Poate pe-un zid
spoit cu var: inscripție grăbită
a unui deget bâjbâind în vid.
(O, astre-ale azurului avid,
voi ați putea s-o scrieți pe orbită...)
Unde mi-e inima?
Poate-ntr-un lac
uitat de păsări: sistolă în mâluri
a unui fir de trestie buimac.
(O, ciocârlii dormind în flori de mac,
voi ați putea s-o-mprăștiați în triluri...)
Din ciclul "Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte", vol. "Opere ale literaturii române", Editura Național, 2000
vezi mai multe poezii de: Ştefan Augustin Doinaş
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.