n-a fost pe lume loc mai nisipos
nici faraon mai crud și mai solemn
dar unii
multă vreme
au crezut
lor -
celor nu prea mulți și-mbujorați
de confortabil exultanta
senzație-a-nălțării către vârf
li se părea că văd o nouă lume
născându-se din ultimul răsuflet
al muribunzilor
- pe care îl grăbeau
și astfel
multă vreme
au crezut
așa s-a proțăpit spre cerul mînios
această reședință destinată
furnicii - bunker împotriva scîrbei
lut cimentat și cu salivă de poeți.
acestora le-au mai rămas trei lucruri:
unii să cadă în genunchi
alții să-ncalece pe rîsu-plînsu
al treilea lucru
îl cunosc ei foarte bine -
dar vor să-l uite vor să-l uite
nădăjduind că-l vom uita și noi
1988
vezi mai multe poezii de: Ştefan Augustin Doinaş
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.