a fost odată undeva
un crin
care-nflorise sus de tot
dar astăzi nu mai înflorește
acum el are bot
de câine
cu el odată s-au oprit
schimbarea sângelui în vin
și preschimbarea cărnii-n pâine
nici cavaleri nici cerșetori
nu sunt în stare
să ni-l aducă iarăși
pe pământ
de nicăieri nu mai răsare
o mare fără valuri mai e mare?
un vânt fără furtună mai e vânt?
ce noapte în amiaza mare!
Din vol."Interiorul unui poem", Editura Cartea Românească, 1990
vezi mai multe poezii de: Ştefan Augustin Doinaş
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.